BBC Verify a constatat că Rusia și-a dublat atacurile aeriene asupra Ucrainei de când președintele Donald Trump a preluat mandatul în ianuarie 2025, în ciuda apelurilor sale publice pentru un armistițiu.
Numărul de rachete și drone lansate de Moscova a crescut brusc după victoria electorală a lui Trump din noiembrie 2024 și a continuat să crească pe tot parcursul președinției sale. Între 20 ianuarie și 19 iulie 2025, Rusia a lansat 27.158 de muniții aeriene asupra Ucrainei - mai mult decât dublul numărului de 11.614 înregistrate în ultimele șase luni sub fostul președinte Joe Biden.
Promisiuni de campanie vs. realitatea escaladândă
În timpul campaniei sale din 2024, președintele Trump a promis în repetate rânduri că va pune capăt războiului din Ucraina „într-o singură zi” dacă va fi ales, argumentând că invazia la scară largă a Rusiei ar fi putut fi evitată dacă ar fi fost în funcție un președinte „respectat” de Kremlin.
Totuși, în ciuda obiectivului său declarat de pace, criticii spun că președinția timpurie a lui Trump a transmis semnale contradictorii. Administrația sa a oprit temporar livrările de arme de apărare aeriană și ajutor militar către Ucraina atât în martie, cât și în iulie, deși ambele pauze au fost ulterior anulate. Întreruperile au coincis cu o creștere semnificativă a producției rusești de rachete și drone.
Conform serviciilor secrete militare ucrainene, producția rusească de rachete balistice a crescut cu 66% în ultimul an. Dronele Geran-2 - versiuni rusești ale dronelor iraniene Shahed - sunt fabricate acum cu o rată de 170 pe zi la o nouă instalație masivă din Alabuga, despre care Rusia susține că este cea mai mare fabrică de drone de luptă din lume.
Vârfuri ale atacurilor rusești
Atacurile au atins apogeul pe 9 iulie 2025, când Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat 748 de lansări de rachete și drone într-o singură zi, soldate cu cel puțin două morți și peste o duzină de răniți. De la inaugurarea lui Trump, Rusia a lansat mai multe atacuri zilnice decât recordul din 9 iulie, în 14 ocazii.
În ciuda frustrării vocale a lui Trump - despre care se pare că ar fi fost exigent după un atac major din mai,„Ce naiba s-a întâmplat cu el [Putin]?”—Kremlinul nu și-a încetinit ofensiva.
Eforturi diplomatice și critici
La începutul lunii februarie, secretarul de stat Marco Rubio a condus o delegație americană la discuțiile de pace cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, la Riad, care au fost urmate de discuții mediate între oficiali ucraineni și ruși din Turcia. Aceste deschideri diplomatice au fost inițial însoțite de o scădere temporară a atacurilor rusești, dar acestea au escaladat rapid din nou.
Criticii susțin că sprijinul militar inconsistent al administrației Trump a încurajat Moscova. Senatorul Chris Coons, un democrat de rang înalt din Comisia pentru Relații Externe a Senatului, a declarat:
„Putin se simte încurajat de slăbiciunea lui Trump. Armata sa a intensificat atacurile asupra infrastructurii civile - spitale, rețeaua electrică și maternități - cu o frecvență îngrozitoare.”
Coons a subliniat că doar o creștere a asistenței de securitate occidentale ar putea forța Rusia să ia în serios un armistițiu.
Vulnerabilitatea crescândă a Ucrainei
Analistul militar Justin Bronk de la Institutul Regal al Serviciilor Unite (RUSI) a avertizat că întârzierile și restricțiile privind livrările de arme ale SUA au făcut Ucraina din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri aeriene. El a adăugat că stocul tot mai mare de rachete balistice și drone kamikaze al Rusiei, combinat cu reducerea livrărilor de rachete interceptoare americane, a permis Kremlinului să-și intensifice campania cu rezultate devastatoare.
Sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei, inclusiv bateriile Patriot extrem de eficiente, sunt pe cale să se epuizeze. Fiecare sistem Patriot costă în jur de 1 miliard de dolari, iar fiecare rachetă aproape 4 milioane de dolari - resurse de care Ucraina are nevoie disperată, dar de care se luptă să se mențină. Trump a fost de acord să vândă arme aliaților NATO, care, la rândul lor, trimit o parte din aceste arme la Kiev, inclusiv, eventual, sisteme Patriot suplimentare.
Pe pământ: Frică și epuizare
Pentru civili, viața de zi cu zi, aflată sub o amenințare constantă, a devenit noua normalitate.
„În fiecare seară, când mă duc la culcare, mă întreb dacă mă voi trezi”a declarat jurnalista Dasha Volk la Kiev, într-un interviu pentru emisiunea BBC Ukrainecast.
„Auzi explozii sau rachete deasupra capului și te gândești: «Asta e tot.»”
Moralul se slăbește pe măsură ce apărarea aeriană este din ce în ce mai penetrată.
„Oamenii sunt obosiți. Știm pentru ce luptăm, dar după atâția ani, epuizarea este reală.”Volk a adăugat.
Concluzie: Incertitudinea ne așteaptă
Pe măsură ce Rusia continuă să-și extindă producția de drone și rachete – și pe măsură ce proviziile de apărare aeriană ale Ucrainei sunt la limită – viitorul conflictului rămâne incert. Administrația Trump se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a trimite un semnal mai clar și mai ferm Kremlinului: că Occidentul nu se va retrage, iar pacea nu poate fi obținută prin conciliere sau amânare.
Dacă acel mesaj va fi transmis – și primit – ar putea contura următoarea fază a acestui război.
Sursa articolului:BBC
Data publicării: 06 august 2025
